Intunericul, linistea care`l inconjoara, gandurile negre, sunt cateva din lucrurile care incep sa ma caracterizeze. Sunt nesimtit, nu stiu sa ma bucur de ceea ce am, nu mai stiu sa ma distrez. Si ceea ce ma enerveaza la culme, e ca incep sa nu mai stiu sa iubesc.
Tot ce vreau, e o lume alcatuita doar din doua persoane. Ce e asa greu? Lui Dumnezeu i`a luat 7 zile sa faca mizeria asta de lume in care traim. Pot spune ca n`o facut o treaba atat de buna.
Poate e cum spune si ea, poate suntem perfecti,dar calea nu e buna. Poate asa si e. Poate chiar suntem prea perfecti pentru lumea care ne inconjoara. Intr`un an am facut mai multe legaturi decat fac altii intr`o casnicie. De ce? Fiindca ne iubim, fiindca te iubesc.
Lasand deoparte sexul si tot ce are vreo legatura cu el, noi.. noi suntem, in sinea noastra, doar doi copii. Ce stim noi despre tot ceea ce apare in fata noastra? Am trecut prin atat rahat impreuna, fara sa mai luam in calcul ce a fost doar vara asta. Certuri, nervi, stres, lacrimi, fum. Ce s`a rezolvat din asta? Ne`am apropiat mai mult. Cel putin eu asa cred.
Stiu ca uneori sunt cam nepasator, stiu ca n`am habar sa ma bucur de ceea ce am. Am lipsit 13 zile. Zile in care am fost in "concediu". Nu m`am distrat, n`am vrut sa ma distrez. Am preferat sa stau 2 ore pe plaja, dupa care sa ma intorc la camera sa fumez, sa ascult muzica si sa`mi plang de mila. Nici seara n`a fost mai bine. Macar ma mai stingeam cu 100 de gin.
Au fost nevoie de aproximativ 10 zile sa`mi dau seama ca fara ea, nu`s in stare nici macar sa ma simt bine. Zilele astea, am uitat ce`i distractia si mi`am adus aminte ce`i nimicul, si cat de frumos te poate roade.
Stupid.. sunt stupid. De fiecare data zic la final de postare ca fac sa fie totul bine. Vreau asta. Ea spune ca asa o sa fie, si n`o cred pana nu se uita in ochii mei si`mi spune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu